THE GIRL ON THE TRAIN

Din nou foarte târziu scriu şi eu despre Gone Girl de anul ăsta. Şi da, este genul ăla de film numai că altă poveste, alt twist, alte personaje şi nu, nu este doar un cashgrab rapid ci chiar o poveste destul de interesantă care îţi da informaţia puţin câte puţin fără să te facă să te simţi prost şi nu ţine mai mult decât trebuie.

girlontrain0005Avem 3 personaje principale, Emily Blunt care spoiler dar nu spoiler pentru că sunt primele 10 minute de film, este alcoolică şi abandonată, Megan care este jucată Haley Benette care oricât de mult ai încercat nu poţi să nu te gândeşti că e Jennifer Lawrence, o tipă cu probleme existenţiale şi Anna, nouă soţie a tipului care a abandonat-o pe Emily Blunt care are o fetiţă şi care este un personaj destul de generic care aporta foarte puţin, până la un moment dat. Se vede că şi cartea şi scenariul sunt scrie se femeie nu din cauza personajelor principale care sunt oricum destul de bine concepute ci pentru că Luke Evans apare aproape jumate din film fără să zică nimic doar semi-dezbrăcat. Luke Evans este ‘’eye candy’’ cât şi ‘’red herringul’’ acestui film dar asta este foarte evident, nu ajungi niciodată să îl bănuieşti atât de complet cum suspectai că Ben Affleck chiar ar fi putut să o omoare pe nevastă-sa dar există acolo o bănuială. Mai este şi tipul latino din Pumni de Piatră şi Point Break, Edgar Ramirez care este psihologul din film. Şi el este tot un fel de eye candy pentru că aportul lui este la fel de mare ca şi al ex-soţului. Per total nu vreau să discut mai mult despre chestia asta pentru că toate personajele au fost interpretate mai mult că bine iar niciodată nu s-a simţit nimic în neregulă cu nici unul din ei. Totul corect.

the-girl-on-the-train_2016-2Vreau să vorbesc mai mult despre film şi despre senzaţia de film de TV care o are, este Gone Girl dacă Gone Girl n-ar fi fost făcut de David Fincher. Nu este neapărat un lucru rău pentru că majoritatea filmelor de TV care sunt suburban mysteries sunt chiar bune, previzibile dar bune. Asta în schimb are bugetul mai mare şi totuşi bate dinspre TV spre un fel de erotic thriller din anii 90, genul ăla de film la care îţi spuneau ai tăi să pui mâna la ochi când scenele erau mai SPICY PICANTE AY AY AY AY. Singura problemă este că la un moment dat progresul filmului devine cam încet dar dau vina pe faptul că îmi doream să văd twistul iar cantitatea de suc/apa pe care o băusem nu ajută deloc la răbdarea mea pentru momentul care nu mai venea. Însă a meritat. Chiar a meritat twistul chiar a meritat after-twistul şi chiar a fost un film bun. Cu glumele de rigoare că este un film despre PAROLE, PASIUNE, BĂUTURICĂ şi MERS CU TRENUL la sfârşit trebuie să recunosc că este un film cel puţin interesant, pot spune chiar şi bun dar cel mai important este o recomandare tuturor curioşilor cărora le-a plăcut Gone Girl.

Comments

comments